Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

ISTORIA ORASULUI CAREI

           În jurul orasului Carei cercetarile arheologice au semnalat prezenta unor localitati existente în secolele XI-XIII.Pe teritoriul orasului Carei asemenea descoperiri nu sunt cunos cute.Numele orasului (’’Karul’’) apare într-un document medieval datat din anul 1320,dar loca littea a fost întemeiata cu mult mai devreme, si se leaga de numele familiei Károlyi. (Doc.Rom: 1953).
           Denumiri istorice – numele orasului sufera transformari astfel:1320 – villa Karul,1335- poss Nogkorwl,1345-Karol,1347–Korwl,1459–oppidum Carol,1473–castellum seu fortalitium in Carol, 1580, 1586 Károly, 1617 –Carol, 1828 –Magno Karolyinum, 1851 – Nagy Károly iar acum se numeste Carei(Coriolan Suciu: Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania,Bucuresti, 1967-1968, vol. I,pag. 121) .
           Familia Károlyi descinde din ginta Kaplyon.Ginta Kaplyon îsi trage originea din tribul Kund, una dintre cele sapte triburi,care au intrat în Panonia si s-a asezat pe acest teritoriu cuprins între Câmpia Somesului si Câmpia Nirului. Notarul anonim al regelui Béla al Ungariei, Anonymus, în cronica sa despre faptele ungurilor(Gesta hugarorum, scrisa sub dominatia Béla al III-lea,în anii 1200),în capitolul VI.(De iuramente eorum)enumera aceste triburi în felul urma tor: ’’...Quorum VII. uirorum nomina hec fuerunt: Almus pater Arpad, Eleud pater Zobolsu a que genus saac descendit, C. Cundu ( Kund) pater curzan,Ound pater ete, a quo genus calan et colsoy descendit, Tosu pater lelu, huba, a quo genus descendit. VII-us Tuhutum pater Horca,cuius filij fuerunt Gyyla, a quibus genus moglout descendit, ut inferius dicetur.’’ (Anonymus, 1996) .
           Cronicarul Ioan Thuroczy în lucrarea sa‚ ’Cronica ungurilor’ scrisa în sec. XV,prezinta urmatoarele: ’’Quarti siquidem capitanei vocabulum fuerat cund:cuius filius et Kupian:qui prope nyr fixere sua castra ibique post baptismum monasterium fundavere.’’ (Numele capitanului al patralea a fost Cund-Künd, fiii lui Kusid si Kupian,care în apropierea Nirului au asezat tabara si dupa ce au botezat aici au întemeiat o manastire).(Thuróczi,J-1986) . Kund- Cundu ca nume de persoana s-a format din cuvântul Kende sau Kündü, care era principele (domnitorul) ungurilor în Levedia (în secolul al IX-lea).
           Conform cronicarului, Kund avea doi baieti, unul Kusid,iar celalalt Kopjan (Cupian),din care îsi trage ginta Kaplyon.Dupa ce Kaplyonii trec la religia crestina, la marginea mlastinii Ecedea se construieste o biserica în cinstea Sf-lui. Martin (în anul 1080) si întemeiaza lânga acest Sfânt lacas o mânastire (în satul Capleni de azi).
           În secolul al XIII-lea ginta Kaplony se descompune în mai multe familii nobiliare, care preiau numele mosiilor lor. Astfel apar familile Bagosy (dupa localitatea Bagos-Boghis),Vetéssy (dupa localitatea Vetés-Vetis), familia Csomaközy (dupa numele satului Csomaköz-Ciumesti) si familia Vadai. În secolul al XIV-lea apare si numele familiei Károlyi. Primul din familie care poarta aceast nume a fost Simon fiul lui Andreas de Wrdwg (ördög-Dracu): Simon de Karul.
           În Regestrum Varadiense exista o diploma datata în anul 1221, în care apare numele lui Józsa( Jose-Ioan), pe care-l putem considera ca primul stramos a familiei Károlyi. (Karácsony- Borovszky,1903) .
           Kaplyon Józsa a trait între anii 1150-1180 iar nepotul lui Simon a primit numele Wrdug, pe care-l purta si fiul lui Andreas.Fiul lui Andreas, numit Simon,a fost primul care în secolul al XIV-lea a preluat numele de‚ ’’Karul’’ (Károlyi), dupa localitatea lui Karul-Karol.
           Localitatea familiei Károlyi a fost numita Karul de catre András (Andreas), dupa numele pasari karuly (karvaly), un ulisor,pasare care se gasea în numar mare pe meleagurile acestea si care a fost folosita si la vânat(în tara noastra sunt mai multe localitati, care poarta numele pasarii, ca: Karulya-Coroieni în jud. Maramures; Karuly-puszta, satul Horea lânga Sanislau în jud. Satu Mare etc. (Szabó-Szabó, 2003) .
           Pasarea Karuly (karvaly, nisus, coroi), care este si totemul gintei, a fost emblema co muna a familiilor nobiliare a gintei Kaplyon: Bagossy si Csomaközi.J.Csoma în cartea sa afirma, ca pasarea emblema a familiilor Kaplyon a fost soimul si nu Karvaly-coroi. (Csoma, 1904) . Cer cetarile ulterioare, pe baza sigiliilor familiilor din ginta Kaplyon, au dovedit, ca pe emblema lor figureaza pasarea karuly-coroi,cu aripile întinse, stând pe o colina.Când Károlyi Mihály în anul 1609 obtine de la regele Matei II demnitatea de baron, modifica blazonul familiei.În acest blazon pasarea karuly, cu aripile întinse si întors spre dreapta,sta pe o colina si în piciorul drept tine o inima. Scutul emblemei (blazonului) este înconjurat de balaur cu coroana pe cap. Aceasta forma a pasarii a fost preluata si de celelalte familii înrudite cu Károlyi si prin Károlyi Susana, care a fost sotia lui Bethlen Gábor, principele Transilvaniei (1605-1622)ajunge si în stema principelui. (Eble, 1913) .
           Baronul Károlyi Mihály a fost primul în familie care a purtat demnitatea regala,cum re iese si din textul diplomei de baron: ’’...prout etiam inter aulae nostre familiares in officio depiferatus per biennium nobis fidele servitium cum nostra satisfactione praestitisti’’. Înce pând cu anul 1613 pe sigiliul baronului,în jurul emblemei apare textul urmator:Sigillum Michae lis Karoli Sacrae Cesareae Regiae Majestatis Precisor. (Eble, 1913) .
           Într-un document (diploma) medieval din anul 1316 este amintit un’’villa Karol’’si’’fi lii comitis Chaba de Karol’’ (Anjou, 1878), dar aceasta localitate nu este Carei, ci este pro babil identic cu localitatea (satul) Nogkorul ’’în provincia Nir’’,în hotarul comunei Sanislau, azi satul Horea. (Anjou, III.) .            În secolul al XIV-lea orasul a fost o localitate mica cu caracter pur agricol.Casele iobagilor, mai mult bordeie, sau case construite din chirpici, acoperite cu paie sau trestie, formau câteva stradute în jurul curtii boieresti (conac), de-a lungul drumurilor care duceau spre localitatile învecinate.Într-un document datat la Visegrad în anul 1389, 10 iunie, apare numele strazilor Berue ucha (strada Berveni), Bobad ucha (strada Bobald)si Wyucha(strada Noua) (Károlyi oklv.vol.I.).În aceasta vreme o parte a orasului, partea de nord-vest, ocupa conacul Vaday, strada Gh. Baritiu si astazi este numita de unii careieni Vadai-köz. • Pasarea Káruly (karvaly,ulisorul coroi)totemul familiilor’’genere’’,Vetési, Csomaközi, Bagosi
           Desi nu era o localitate mare, pe mosia întinsa a familiei Károlyi avea o hegemonie, o functie, pentru ca fii lui Andreas de Karul; Simon, Mihai, Nicolau si Merchard, obtin în anul 1346 de la regele Ludovic I privilegiul regal pentru tinerea târgului saptamânal în orasul lor: ’’...in dicta posessione eorum Karul vocata forum liberum perpetuum singulis ebdonadis in die sabbati celebretur...’’ (Károlyi oklvt. I.) .În anul 1387 regele Sigismund emite un privi legiu, prin care acorda dreptul organizarii’’ târgului de tara’’ în localitatea Carei. În urma privilegiilor localitatea se dezvolta,creste si numarul iobagilor.În anul 1410 localitatea era în întregime proprietatea familiei Károlyi, nota confirmata în anul 1419 si printr-o danie re gala. În documente localitatea este numita ’’oppido’’,iar în anul 1428 într-un document numele localitatii este Nogkorul (Nagykároly).Noi privilegii regale asigura tinerea târgurilor sapta mânale si anuale.
           Un eveniment important în istoria orasului în secolul al XV-lea,a fost construirea no ului conac al familiei Károlyi,predecesorul castelului de azi.În anul 1482 Károlyi Lancz Lász ló construieste o ’’casa de piatra’’în locul conacului vechi.Nobilimea comitatului a protestat fata de construirea conacului, crezând ca Károlyi construieste o cetate. Regele Matei Corvin, printr-o scrisoare, datata la 1 Mai 1482,atrage atentia nobilimii comitatului,sa nu se împie dice construirea conacului,fiindca aceasta cladire nu va fi cetate, ci numai o locuinta a fa miliei Károlyi:’’Quoniam nos certitudinaliter edocti sumus,quod ipse Ladislaus ut premissimus, nec castrum neque fortalicium sed domum pro habitatione sua in ipso oppido edificare inten dit...’’ (Eble, 1897) .
           Tot în anul 1482, privilegiul regelui Matei Corvin, asigura tinerea târgurilor anuale. Aceste privilegii, care asigura tinerea târgurilor saptamânale si anuale („de tara’’),pe lânga importanta lor economica,de-a lungul veacurilor au influentat si dezvoltarea edilitara a ora sului. În centrul ’’oppido’’-ului,lânga conacul feudal se formeaza o piata uriasa,care se men tine ca târg a orasului, pâna în anul 1953. Orasul se dezvolta în jurul pietii, de-a lungul strazilor (drumurilor) care duc spre localitatile vecine (Moftinu Mic, Petresti, Sanislau, Ghenci, Camin, si Berveni) si care se încruciseaza în centrul orasului,’’ la piata’’.
           In secolul al XVI-lea, viata orasului este relativ linistita, desi invazia turcilor,a habsburgilor si tatarilor prezinta un pericol iminent pe teritoriul comitatului.Nobilimea co mitatului, familia Dragfy la Ardud,Báthori la Eced (azi în Ungaria) încep construirea cetati lor. La Carei, Károlyi Mihai în anul 1592 transforma conacul familiei în cetate.Aceasta ceta te a însemnat o siguranta pentru oraselul, care se întindea în jurul cetatii.
           Pentru ca Károly Francisc si Dénes(Dionisie)au devenit infideli fata de regele Ferdi nand I. si au trecut de partea reginei Izabella, regele în scrisoarea sa datata la 2 nov 1558 deposedeaza susnumitii de mosiile lor din Ungaria. Mosiile lui Károlyi Francisc si Dionisie regele le daruieste familiei Czellenk (lui Ioan, Lucaci si Balaj): oppido Karol, Dengelegh (Dindesti),Wezend,Mezewpetri(Petresti),Chomakoz (Ciumesti),Vada, Kaplony (Capleni), Bobald si Ochova în comitatu Zathmariensi (Asztalos, 1892) .
           Károlyi Mihai printr-o danie regala în anul 1594 reprimeste domeniul familiei. Fiul lui, Mihai (1585-1626), pentru meritele sale în slujba regelui,în anul 1609 primeste demnita tea de baron de la regele Matei II.
           In secolele XVI-XVII orasul si locuitorii orasului au suferit mari pierderi în urma devastarii trupelor straine si a incendiilor. Dintr-o scrisoare a lui Károlyi László din 1670 reiese ca orasul a fost jefuit si incendiat de trupele lui Rákóczi György.De pe pasunea din Bobald au furat o mie de oi,iar cu alta ocazie soldatii au mânat la Simleu 900 de bovine.

• Blazonul de baron al familiei Károlyi

           Trupele de vagabonzi turci, pornind din Oradea ajung pâna la Carei.Astfel în anul 1673 turcii din Oradea au asasinat 19 oameni, iar iobagii din Carei erau siliti sa plateasca anual 900 de forinti turcilor.
           Orasul si satele învecinate au fost pradate, jefuite si de curutii lui Thököly si de lobontii(germanii) fiind trupele imperiale a lui Montecuccoli. Datorita pustiiri, a ravagiilor, unele localitati din jurul Careiului, cum sunt Bobald, Kide (între Ianculesti si Petresti),Vada (între Urziceni si Foieni),sunt depopulate si devin pustii (terra deserta).Asemenea soarta au avut-o mai devreme Kozard si Thubulteleke. Populatia satelor pustiite se muta fie în orasul Carei, fie în regiunile mai îndepartate. Astfel în anul 1690 populatia româna din satul Bobald se aseaza la Carei, formând în oras un nou cartier, numit si azi Hajduváros (Cartierul Haiducilor), format din trei strazi: Nagyhajduváros (azi Str. Vasile Lucaciu), Kishajduváros (Str. Haiducilor), si Hajdukoz (Str.Nicolae Titulescu, o straduta de legatura între primele doua strazi).Locuitorii cartierului erau servitorii cetatii,pentru care au avut o oarecare libertate, nu erau obligati sa plateasca dari anuale (cens), si erau scutiti de diferite slujbe iobagesti, iar în continuare au stapînit posesiunile lor la hotarul fostei asezari, Bobald.

           Orasul si înprejurimile au suferit cele mai mari pierderi în timpul rascoalei antihas burgice,condusa de Rákóczi Ferenc al II-lea. Între anii 1703-1705 baronul Károlyi Sándor a su ferit o paguba de 40.000 de forinti, iar iobagii de 5.049 forinti. În oras mai locuiesc 25 de gospodari. Unii au devenit curuti, altii erau ucisi în lupte si o parte au dezertat, evadat. Localitatile din jurul Careiului au fost pustite, au stat luni de zile fara locuitori. Pe langa pustiirile razboiului seceta si epidemia de pesta (în anul 1710) a îngreunat viata populatiei. Ogoarele au ramas în paragina necultivate. Datorita foametei si epidemiei iobagi parasesc în masa orasul si satele învecinate.
           Aceasta situatie dezastruoasa se termina când la 28 aprilie 1711 la Moftinul Mic curutii depun armele în fata imperialilor, iar generalul trupelor curutilor,baronul Károlyi Sándor sem neaza tratatul de pace la Satu Mare. (Bánkuti, 1981) .

• Cetatea de la Carei în anul 1793

• Planul cetatii din Carei în anul 1666

           În timpul tratativelor de pace din 17 aprilie 1711 moare regele Iosif I., urmasul lui pe tron fiind Karol al III-lea, regele Spaniei, dar fiind departe de tara nu a cunoscut suficient de bine imprejurarile austro-ungare.
           Într-o scrisoare semnata de la Barcelona la data de 1 august 1711 regele îsi exprima recu nostinta sa fata de faptele lui Sándor Károlyi. În aceasta scrisoare este intitulat (întîmplator sau intentionat) conte "Illustris dilecte Comes". Károlyi profita de aceasta titulatura când cere de la curtea regala titlul de conte, ("...cum jam vulgaris popularisque obtumisset fama.").Domni torul în scrisoarea sa de numire la 5 aprilie 1712 acorda lui Károlyi Sándor diploma de conte si blazonul. Ca o curiozitate heraldica putem aminti ca în blazonul familiei Károlyi coroana deasupra scutului are unsprezece "crengulete cu perle" care este unic în heraldica ungara, pe celelalte blazoane fiind 10.

• Blazonul de conte al familiei Károlyi

           Dupa pacea de la Satu Mare, contele Károlyi Sándor procura o mosie uriasa în comitatul Satmar, (Károlyi, 1911) , dar pe acest latifundium în urma razboaielor, abia sunt iobagii, lipses te forta de munca. Károlyi nu gaseste alta solutie pentru revendicarea situatiei, decât prin colo nizarea mosiei. În acest scop în anul 1712 cere de la cancelaria ungara permisiune pentru aducerea svabilor în satele sale depopulate.            Primele familii de svabi, sosesc în oras în anul 1712. Colonizarea svabilor în oras conti nua si dupa moareta lui Sándor Károlyi (a murit la Ardud în anul 1743), pâna la 1774, când ajung ultimele 45 familii în oras. Între anii 1712-1774 sunt asezate în oras 466 familii de svabi (în mare parte mici mestesugari), adusi din Germania,din localitatile Heggbach,Weingarten si Messkirch (Vonház, 1997) . Svabii se aseaza în partea de nord, nord-vest al orasului, formând un nou cartier, Cartierul Svabilor (între strazile C-lea Mihai Viteazul, Caplenilor si Tudor Vladimirescu).
           Aparitia si stabilirea evreilor în oras începe la începutul secolului al XVIII-lea. În anul 1724 evreii au deja în orasul Carei si comunitate bisericeasca (Németi, 2001).Evreii erau mai mult mici meseriasi si comercianti (Dörner,1998).Contele acorda evreilor un teren intraviran lânga castel unde ia fiinta Cartierul Evreilor.Partea de sud-est a orasului, între strazile C-lea Armatei Române, Gheorghe Lazar si Albinelor este populata de ruteni,care sunt mai mult zidari,dulgheri si olari(str. Gheorghe Lazar si astazi este numit de careieni „Fazekas utca”, strada olarilor).
           În urma acestei colonizari în decursul secolului XVIII-lea, se formeaza în oras urmatoarele cartiere: Cartierul Meseriasilor,Cartierul Svabilor,Cartierul Haiducilor,Cartierul Strazii Mari (azi str. Petofi Sándor, cunsocuta si sub numele „Nagy utca”),Cartierul Orasul Nou, Cartierul Evreilor si la marginea orasului spre comuna Urziceni, Cartierul Tiganilor. Cartierele aveau magistraturi aparte (judele, notarul si un functionar), iar tiganii aveau un voevod.
           Pe lânga aceste cartiere în oras mai erau si nobili curiali,ca Vaday(în jurul conacului Vaday erau 60 de familii)si Tömpe(cu 20 de familii).Posesiuni mai mari în oras au avut si nobilii inscrip tionali (aflându-se sub jurisdictie nobiliara) ca familiile Csiszár, Fekete,Jasztrabszky,Irinyi, Luby, Mede, Szaploncai si Suhányi).
           Desi orasul avea un caracter agricol,majoritatea populatiei fiind iobagi si jeleri se dezvolta comertul si mestesugurile.În anul 1784 în oras au existat 370 meseriasi practicând 54 de meserii,uniti în bresle mestesugaresti (Asztalos, 1892) .

• Prima stema a orasului Carei-1848
           În secolul al XVIII-lea în orasul Carei pe lânga tarnsformarile si dezvoltarile edilitare,sunt însemnate în viata oraselului si cele social-culturale.
           În anul 1727 îsi începe activitatea gimnaziul piaristilor, care în anul 1738 avea 50 elevi si în anul 1766 devine gimnaziu cu 8 clase.Primul director al gimnaziului a fost Gábor Bentsik,iar ultimul în anul 1948 Béla Kovács.
           Gimnaziul a avut nevoie de manuale si carti.Tipografiile erau departe(cea mai apropiata a fost la Kosice, la Debretin, tipografia a fost reformata). Procurarea cartilor necesare a fost prea costisi toare. Luând în considerare aceasta situatie, contele Francisc Károlyi (fiul lui Sándor Károlyi)în anul 1754 a întemeiat în oras prima tipografie a comitatului Satmar. (Éble, 1891).
           În anul 1765 se deschide în oras prima farmacie, Farmacia Jelinek.
           Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnam arderea pe rug la Carei,a ultimelor vraji toare din Ungaria.În anul 1730 Toth Borka,din localitatea Sarollyán a fost condamnata la moarte si arsa pe rug la Carei, iar în anul 1745 vrajitoarele Rekettye Pila si Varga Ana din comuna Császló, au fost interogate, supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte si arse pe rug în oras.
           În secolul al XIX-lea continua dezvoltarea si urbanizarea orasului. La începutul secolului sunt în oras 1247 case, cu 11.055 locuitori. Economia este bazata pe agricultura si pe o manufactura înflo ritoare. Dupa revolutia din 1848, orasul primeste statut organizat, care intra în vigoare în anul 1876, când Hegedüs József devine cel dintâi primar al orasului.Sigilul si stema orasului dateaza din 1848,re întarite în anul 1902 si 1907, de împaratul Ferenc József.
           În anul 1845 la initiativa contelui Károlyi György,la marginea orasului,lânga drumul spre Tiream, a fost construit spitalul orasului,care în anul 1868 intra în administratia orasului.În 1873 se constru ieste o cladire noua pentru spital,care în anii 1885 si 1896 a fost marita pâna a primit forma actuala.
           În secolul al XIX-lea incendiile si cutremurele de pamânt au produs ravagii serioase în oras. Primul cutremur a fost în anul 1829 cu o intensitate mica.În anul 1834 cutremurul a deteriorat biserici le, casele mai mari, castelul si prefectura.De pe casele localnicilor au fost darâmate peste 300 de hor nuri.
           Pagube mult mai însemnate au provocat incendiile, care între anii 1820-1830 erau frecvente(majo ritatea caselor erau acoperite cu trestie sau cu sindrila). Cel mai catastrofal a fost incendiul din anul 1887,când în întregime a fost distrusa partea rasariteana si sudica a orasului.Dupa acest incediu,recons truirea orasului s-a facut pe baza unui ordin oficial,emis de primaria orasului. Datorita constructiilor reglementate prin lege, încetul cu încetul se contureaza tabloul actual a orasului.

• Baronul Károlyi Sándor, generalul curutilor (1669-1743)
VASARNAPI ?JS?G 6.sz. 1889.XXXVI.évf. • A NAGYK?ROLI KASTELY

• Contele Károlyi Ferenc(1705-1758), prefectul comitatului Satu Mare

           În anul 1871 a fost data în circulatie linia ferata Debrecen-Satu Mare, ce a favorizat mult com ertul orasului, în 1887 va fi pusa în circulatie linia Carei-Zalau-Jibou, iar în anul 1905 linia Carei- Mátészalka (oras în Ungaria).
           Dupa ce Carei devine nod feroviar gara construita în 1871,nu a mai putut deservi circulatia cres cuta.În anul 1910 a fost construita gara actuala,care în timpul celui de al II-lea razboi mondial a fost bombardata, dar pagubele si distrugerile au fost remediate în scurt timp.
           O valoare arhitecturala (un obiect de atractie turistica) a orasului este castelul familiei Káro lyi, construit în anii 1894-1896, dupa planurile arhitectului Meining Arthur, în vremea contelul Károlyi István. Castelul, în prezent este în renovare, a fost ridicat în acel loc, unde era cetatea construita de Károlyi Mihály în anul 1592. Aceasta cetate în anul 1661 a fost reîntarita de Károlyi László si Károlyi Ádám, cu noi bastioane. Cetatea avariata în luptele seculare din anul 1699, a fost renovata si reconstru ita partial de catre Károlyi Sándor.
VASÁRNAPI UJSÁG 42 szam.1884.XXXI.évfolyam

           Acest castel-cetate în anul 1794, dupa planurile arhitectului József Bitthauser(a fost arhitectul familiei Károlyi în orasul Carei) a fost reconstruit în stil baroc ca si Biserica reformata dupa planuri le lui, înconjurat de o gradina engleza (vezi desenele anexate, aparut în revista Vasárnapi Újság,în anii 1884-1889). Castelul construit de Károlyi József, în anul 1894 a fost demolat si reconstruit de Károlyi István.
foto: Murvai G.
          Castelul dupa primul razboi mondial a fost institut (scoala) militar, spital militar, liceu zootehnic,si în anii 1950 casa de cultura a orasului. În prezent aici se afla muzeul si biblioteca orasului.La sfârsi tul secolului al XIX-lea în oras sunt înscrise 2230 de case si 15.382 locuitori.Secolul XX-lea aduce mari transformari în viata orasului.

• Capela gotica a castelulu-carte postala 1910

          Dupa primul razboi mondial, în anul 1926 resedinta judetului se muta la Satu Mare, iar orasul Carei este atasat de judetul Salaj. Primaria orasului Carei înca în anul 1921 protesteaza fata de aceasta schimbare (Memoriul, 1921) ,dar fara succes.Degeaba argumenteaza conducerea orasului,ca localitatea Carei din 1760 a fost resedinta comitatului Satmar, transformarile acestea administrative se realizeaza în anul 1926. Astfel Careiul va fi centrul plasii Carei în judetul Salaj.Dupa ce contele Károlyi Antal devine prefectul comitatului,doneaza un teren viran în oras (3233 stânjeni) pentru construirea prefecturii.Cladirea recon- struita în anul 1926 a fost transformata, balconul din fata cladirii a fost demolat.

• Prefectura judetului Satu Mare la Carei-1921

           Din anul 1930 cladirea functioneaza ca scoala. În prezent este Grup Scolar Industrial „Iuliu Maniu”.
•           Stema comitatului Satmar,turnata din beton, a fost pe cladirea prefecturii.Astazi în muzeul orase- nesc Mátészalka-Ungaria.

• Cladirea patrulater a prefecturii Foto: Murvai G.
Contele Károly Antal
Contele Károly István

           Începând cu anul 1921 creste si teritoriul orasului. În partea de sud, sud-vest a orasului, pe de o parte si pe alta a drumurilor spre Tiream si Petresti încep constructiile dupa un plan stabilit de con- ducerea orasului, apar doua cartiere noi pe harta localitatii: Cartierul Petresti (Petri telep) si Tiream (Teremi telep, în locul catunului Galambos si gradinii de dud).Tot în anii 1920 începe construirea caselor functionarilor,în cartierul numit si„Colonia Functionarilor”(azi strada Nicolae Iorga numit si Tisztviselo telep).
           Pâna la cel de al II-lea razboi mondial industria orasului era reprezentata de trei mori, Fabrica de ulei,într-o perioada scurta o Fabrica de hârtie, trei Fabrici de caramida, Fabrica de unt,centrul de colectare si fermentare a tutunului si de câteva mici ateliere mestesugaresti (Holczman, Bandur).
           Industralizarea orasului începe în anii 1960 si treptat Careiul devine un oras industrial.În para lel cu industrializarea(Fabrica de masini si unelte „Unio” cu 2500 de muncitori,Fabrica de mobila „Crasna”, Fabrica de in si cânepa, Fabrica de bumbac, Fabrica de biscuiti, Fabrica de conserve si legume, Fabrica de lapte praf, Fabrica de zahar si câteva ateliere cooperatiste) se continua construirea blocurilor în centrul orasului în cartierele „Eliberarii”si „Mihai Viteazul” Primele blocuri au fost construite la capatul strazii Caplenilor, constituindu-se treptat într-un cartier.

• Sala de gimnastica a orasului

           Fosta sala de gimnastica a orasului,construita în anii 1890 ca si multe alte cladiri din oras a fost victima urbanizarii, a construirii blocurilor. Cladirea a fost în Cartierul Caplenilor între Liceul Piaris tilor (astazi Liceul Agroindustrial) si biserica romano-catolica „Sf.Iosif Kalazanti”.

• Oborul orasului- carte postala din anul 1952

•           Parcul central al orasului, în locul oborului. În mijlocul fotografiei Monumentul ostasului român, creatia scluptorului baimarean Vida Géza.Inaugurat în anul 1964.-carte postala

• Primaria orasului-carte postala din anul 1922

           Cladirea a fost construita în anii 1910-1911, ca si cladire a asociatiei bancare „Albina” proiectat de arhitectul Vilmos Magyar,iar construirea cladirii a fost facuta sub conducerea inginerul arhitect a ora sului Iosif Illés.Din documentele vremii reiese ca orasul în anul 1775 avea „Casa orasului” în strada Boldog, azi strada Somes, care duce spre Foieni. În anul 1808 s-a construit o noua primarie în curtea „Mede”, acolo unde azi este cazarma. Orasul a vândut aceasta primarie si în anul 1890 se muta în fosta cladire a hanului „Arany Szarvas” (azi cladire a armatei). În anul 1968 primaria se muta în cladirea bancii,care devine sediul PCR si a Sfatului Popular. Din 1990 este Primaria Municipiului Carei.
           Desi orasul nu are prea multe si renumite monumente arhitecturale,totusi ceva s-a pastrat din trecu tul orasului.Biserica Ortodoxa,Biserica romano-catolica,construite în stil baroc,castelul familiei Károlyi, cladirea prefecturii si primaria orasului si alte câteva cladiri secesioniste, prin care putem arunca o pri vire asupra trecutului orasului.